Implicarea tinerilor în viaţa socială, economică şi politică este esenţială pentru dezvoltarea sănătoasă a unui stat, mai ales în cazul României, o ţară cu o democraţie încă tânără. Există reprezentanţi ai Generaţiei Z care au decis să influenţeze din interior parcursul României, însă numărul lor rămâne încă mult prea mic. Nivelul scăzut de participare la viaţa cetăţii, înregistrat de foarte mulţi ani în România, îngrijoreazã, însă măsurile concrete de stimulare a acestuia au fost rare şi ineficiente.

La ultimele alegeri organizate în România, în 2020, pentru componenţa Parlamentului de la Bucureşti, s-a prezentat la vot doar un sfert din numărul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani care figurau pe liste. În perioada 21 iulie – 5 septembrie, Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES au elaborat studiul intitulat "Provocările tinerilor din România. Analiză şi recomandări", la care au participat 814 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani. Reprezentantul SAR, Constantin-Alexandru Manda, a declarat că rezultatele barometrului arată că tinerii români sunt în mare parte dezinteresaţi de viaţa politică şi opinează că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. La rândul său, sociologul IRES, Antonio Amuza, a arătat că, deşi 90% dintre români ştiu că implicarea duce la efecte pozitive, tinerii nu se implică în politică şi în acţiuni civice, deoarece nu ştiu cum.

Despre implicarea tinerilor din România în viaţa politică şi în acţiuni civice am discutat cu europarlamentarul român Victor Negrescu, care, la 37 de ani, se află la al doilea mandat în Legislativul European. Acesta este cel mai tânăr reprezentat al României ales în forul european.