„În România, Generaţia Z ar putea fi împărţită în două grupuri care, din păcate, se întâlnesc foarte rar. Putem vorbi despre Generaţia Z din oraşele foarte mari, care are acces la informaţii foarte simplu, inclusiv de pe reţelele sociale, dinspre organizaţii feministe... Aceştia sunt mult mai sensibilizaţi faţă de temă. Celălalt grup de GenZ în România este reprezentat de cei care sunt în mediul rural sau în oraşe mai mici. La ei nu ajung informaţii cu privire la discriminarea de gen, egalitatea de gen”. (Andreea Rusu, directoare executivă Centrul Filia)

Egalitatea de gen este una dintre problemele cel mai des aduse în dezbatere la diferite niveluri – local, regional, naţional sau european, fie că vorbim de factorii de decizie, fie, mai ales, de societatea civilă. Pentru că, din păcate, în ciuda eforturilor care se fac, disparităţile sunt încă mari între femei şi bărbaţi. Este vorba despre decalajul salarial, rata de angajare, pensiile, responsabilităţile familiale, echilibrul de gen în procesul decizional şi în politică... Şi, mai ales, despre violenţa domestică, pe care numeroşi oficiali europeni au catalogat-o drept o problemă importantă de securitate în Uniunea Europeană.

Despre inegalitatea de gen în România, despre cum percep acest fenomen reprezentanţii Generaţiei Z, dar şi despre preocupările la nivel european pentru reducerea inegalităţilor de gen vorbesc sociologul Cristina Raţ, Andreea Rusu -  directoarea executivă a organizaţiei feministe Centrul Filia şi europarlamentarul Ramona Strugariu, membră în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European.