În România, unul din cinci tineri nu studiază și nici nu lucrează. Tinerii NEET formează la ora actuală un grup ce pare unit de lipsa de preocupare privind educația sau munca.

Complexitatea fenomenului este dată de mulțimea factorilor care îi împing spre acest segment și automat în afara statisticilor. Este vorba despre sărăcia din rândul tinerilor, diferențele dintre mediul urban și cel rural și sistemul de învățământ.

Sociologul Adrian Pășcuță atrage atenția că există riscul marginalizării, în condițiile în care tinerii care întârzie intrarea pe piața muncii vor descoperi că nu fac față mediului concurențial.

Valentina Ciobanu, vicepreședinte al Consiliului Național al Tineretului, spune că, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Garanția pentru Tineret, în țara noastră există un deficit de forță muncă și competențe, ceea ce indică faptul că școala nu livrează tocmai acele competențe de care tinerii au nevoie pentru a lucra. Tocmai lipsa acestor competențe îi poate determina pe tineri să devină ezitanți în a părăsi confortul familiei. În acest context, Consiliul Național al Tineretului propune măsuri preventive și remediale.

Pe de altă parte, Garanția pentru Tineret, programul Comisiei Europene care recomandă ca tinerii să beneficieze de o ofertă de a urma școala sau cursuri de formare, are beneficii în țări ale UE. Doar în România, Garanția pentru Tineret a fost aplicată în mică măsură, mai spune vicepreședintele Consiliului Național al Tinerilor.

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru arată modul în care programul european poate avea succes prin aplicarea sa la nivel local, al comunității și nu prin instituții cu acoperire națională.