Anul 2024 este unul important, este un an al deciziilor pe care le vor lua mulți din tinerii Generației Z, cei care au peste 18 ani. Unii dintre ei vor merge pentru prima data la vot și-și vor desemna reprezentanții la primărie, în consilii, la europarlamentare, la președinția României și parlamentare. În România, de exemplu, potrivit statisticilor, aproape 4,6 milioane de tineri au drept de vot.
Întrebarea este dacă ei se simt reprezentați de politicieni, dacă au un cuvânt de spus în politică, dacă înțeleg cum funcționează instituțiile, cele din țara în care locuiesc sau cele ale Uniunii Europene, dacă se implică în activități civice și ce înseamnă sistemul de guvernare. Potrivit Eurobarometrului European Parliament Youth Survey, publicat în septembrie 2021, 85% dintre tineri discută despre politică atunci când se întâlnesc cu prietenii sau rudele, iar 55% dintre respondenți spun că nu înțeleg prea multe sau nimic despre Uniunea Europeană.
„(Tinerii) nu se simt reprezentați de politicieni și de sistemul politic în general și asta o vedem din majoritatea sondajelor. Este un sondaj recent lansat de IRES în care vedem foarte clar că 76% din tinerii din România cu vârste între 18-35 de ani nu au încredere în democrația românească, ceea ce mie mi se pare că e un procent extraordinar. 76% nu au încredere în democrația din România. Am rămas foarte surprins când am văzut acel număr și este un exemplu de eșec al clasei politice românești”. (Vlad Adamescu, co-fondator Politică la Minut)