65% dintre tinerii din România declară că sunt pregătiți să marcheze pe buletinul de vot o opțiune diferită de cea anterioară. În acest context, studiul realizat de IRES, “Tinerii din România în anul 2024“, arată că tinerii nu sunt apatici, ci mai degrabă dezamăgiți și în căutarea alternativelor. Tinerii își reclamă rolul într-o societate în care se simt marginalizați, iar prin votul lor, ei caută nu doar să influențeze politica, ci și să-și afirme existența. Conform Autorității Electorale Permanente, pe listele electorale din România se află 4.594.321 de votanți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani (tineri). La ultimele alegeri parlamentare, organizate în decembrie 2020, doar 25,46% dintre tineri s-au prezentat la urne. Prezența scăzută la vot a tinerilor este un fenomen, având în vedere că în 2024 vor avea loc în țara noastră toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, pentru prima dată în ultimii 20 de ani. Alegerile din 2024 vor afecta generații întregi, iar tinerii de astăzi sunt cei care vor resimți efectele deciziilor luate în acest an. Sunt concluziile studiului sociologic „Tinerii din România în anul 2024“, lansat în luna martie 2024 de către inițiativa Tinerii Votează și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES.

 

Cum pot fi convinși tinerii să meargă la vot? Cum ar trebui să comunice politicienii cu tinerii în contextul alegerilor? Răspund reprezentanți ai Generației Z și Alina Bârgăoanu, Decan Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA.

 

„Cred că scurt pe doi e un principiu pe care ar trebui să meargă toți candidații, toate instituțiile, pentru că, în 2024, secolul 21, mai ales pe zona noastră de tineret, cu siguranță partea asta formală, limbajul de lemn și toate tacticile folosite mai demult acum nu mai au eficiență. Să mergi pe stradă și să oferi mălai, făină, nu mai prinde. Suntem în alte timpuri, trăim alt prezent față de ce a fost, de exemplu, pe vremea părinților noștri. Și atunci cred că toată lumea ar trebui să se plieze pe partea de social media, pe platformele pe care activăm noi și să spun scurt, sincer și onest ce își doresc, ce obiective au, care e strategia lor. Pentru că și noi, ca tineri, avem o educație media formată, o educație civică și putem să observăm când candidații citesc un script sau dacă vorbesc din suflet, dacă au elaborat ei respectivele agende electorale. Putem să vedem diferența între ce fac ei sau ce face o echipă întreagă în spatele lor”. (Ioana Butaru, 18 ani, clasa a XII-a)